Al șaișpelea simț al românului

Calin Georgescu
Calin Georgescu

Al șaișpelea simț al românului nu se înșeală niciodată, îl am și eu, și nu o dată l-am simțit ca pe o pacoste extrasenzorială pe care o car după mine oriunde mă duc. Este un simț care devine o povară mai ales când mă aflu în vest, printre vestici, oameni relaxați, care mă identifică ușor ca fiind din est, după faptul că par mereu în alertă, prea atent, prea stresat, ca un pensionar care ține mâna pe portofelul cu pensia, de când se suie și până se dă jos din tramvai, ba chiar și după aia, când nu mai are nici pensie, nici portofel, nici nimic, chiar și când e în pat, în pijama, de-l găsește poliția mort în casă cu mâna la piept și trage concluzia c-a făcut infarct, însă ăla nu suferea cu inima, ci cu capul, simțea necontenit că vrea cineva să-l fure. Numai la noi, la români văd acest simț al victimei-ce-va-să-fie, nu l-am perceput la unguri, la polonezi, la cehi, deși ar putea să fie o chestie rusească, nu știu, că-n Rusia încă n-am fost, deși Rusia a mai trecut pe-aici. Să trăiești cu sentimentul că ești furat și că n-ai ce-i face, asta e ca un blestem, un blestem care însă ți se mai ridică de pe suflet, pentru scurte perioade timp, atunci când afli că, da dom’le, n-am simțit ce-am simțit degeaba, ăștia chiar m-au furat. Această ușurare am simțit-o azi, când am aflat că l-au trimis pe Mitică Dragomir în judecată, împreună cu conducerea RCS/RDS, pentru că și-au tras la portofel vreo trei milioane de euro din contractele de difuzare a meciurilor Naționalei. De ani de zile, zeci de mii de fani ai Naționalei, toată opinia publică românească simte, zice, strigă, scrie pe toate gardurile că la FRF, la cabliști, la televiziuni, ceva pute, deci cineva fură. Că acolo intră banii cu camioanele, din abonamente la cablu, din bilete, din publicitate, din ceva, și pe partea ailaltă, la stadion, iese fotbal cu țârâita, fotbal din ce în mai prost, cu echipe din ce în ce mai slabe, cu cluburi din ce în ce mai decrepite. Când ceva intră și mai nimic nu iese, al șaișpelea simț se activează și îi spune românului că undeva se fură. Dotat cu un astfel de teribil simț, nu-i de mirare că românul nu se înșeală niciodată și, iată, că abia azi, vine confirmarea oficială, și ne mai ușurăm și noi, cât de cât, sufletele chinuite de presimțiri nefaste. Nu ține mult. Mâine, când mă voi așeza la o coadă, la un ghișeu, ca să-mi plătesc o factură, știu că iar mi se va face mâna gheară pe bani. Unde ajung firfiricii mei, la ce vilă cotizez, pentru ce jipan, la ce nuntă de milioane dau darul și nu-mi dau seama? Cred că d-aia nu-mi place de Năstase, Băsescu, Dragnea și de mulți alții, d-aia mă uit la moguli, la unii ”business champions” și la unii „bancheri” cu reținere, cu ochi de estic, cu suspiciune de român. Cum mă uit la ei, cum mi se activează al șaișpelea simț, care îmi smulge mâna din buzunar, mi-o ridică la piept și mi-o apasă strâns pe portofel, de zici că se dă Imnul la radio. Cu încrederea pe care am risipit-o, noi românii, pe d-alde d-ăștia, îmi zic, mai făceam încă o Românie, mai dihai ca asta. Și simt enorm că am dreptate, iar asta mi se pare monstruos.

Călin Georgescu

Director Știri Online TV